ma las calcata in picioare.sau mai rau…ma pun pres la picioarele altora.m-am ars de atatea ori.am dat cu capu’ si nu ma invat minte.nicicum.si apoi ma sfasai in tacere.in pustiu.singuratatea. mi-e atat de familiara.

sunt proasta.pun suflet in orice.ma atasez de oricine.simt nevoia acuta de afectiune si-o cersesc pe la colturi si sar in bratele primului venit gata sa-mi ofere un strop de “fericire” orbita de euforia momentului.si uit de mine.imi uit ratiunea sau mai corect spus,o neg.inima si creierul meu se afla intr-o contradictie totala.

sunt furioasa.eu pe mine.pentru tot ceea ce sunt.pentru cum sunt.pentru ca sunt sensibila pana peste masura. i’m easy to be hurt.pentru ca dau tot si primesc nimic in schimb. am obosit de-a dreptul.mi-a ajuns totul.sunt….pe fundul prapastiei,iar puteri sa ma ridic nu mai am.stau.ascult.plang.si… ?

nu am fost, nu sunt si cel mai probabil nu cred ca voi fi vreodata persoana care sa-si faca planuri. nu pot si….nu pot. totul e variabil,  inimaginabil, imprevizibil, impredictibil si impresionant de neasteptat.si atunci cum sa-mi fac planuri ca n-o sa te mai iubesc cand simt ca ard pe dinauntru de dor si ca ti-as sari in brate in orice moment?ca n-o sa-ti mai vorbesc cand tresar atunci cand suna telefonul si sufar iar de acelasi deja-vu ca suni sa-mi spui ca vrei sa ma vezi….”ACUM!” ?  cum sa spun c-o sa te iubesc toata viata cand am fluturi in stomac si o ceata de frunici marasaluieste pe coloana-mi vertebrala cand e el ma tine de mana,el…altul si tu esti doar intr-un trecut indepartat si prafuit de timpul care s-a asezat peste si asezonat cu mult dor si durere muta, care m-au sfasaiat si scrijelit inima,lasand in urma niste rani adanci…? cum sa fiu atat de impocrita sa spun ca nu,atunci cand el ma tine in brate,el… altul, am senzatia ca plutesc pe nori de vata de zahar si simt ca n-as mai vrea sa plec vreodata? cum sa ma grabesc la semafor disperand ca e verde,cand stiu ca aici e el si dincolo de drum…ma asteapta nimic? si atunci mai stau putin, ca s-a facut rosu…si cand va fi verde?

nu stiu sa definesc iubirea.nici nu vreau sa stiu.pentru ca nu pot sa iubesc in cuvinte.stiu doar ce simt.sunt ca o bomba cu amfetamina.am mii fluturi in stomac si de “furnici” care-mi umbla in pas militaresc pe coloana vertebrala.si mi se face pielea de gaina.si atunci?

se scurg secundele ca niste picaturi de ploaie pe sticla.acele ceasului se misca ametitor,iar eu sunt cu un pas mai aproape sa cedez.am spus nu ferm.iar acum am ajuns la poate ca.ce-ar fi daca.si cum ar fi sa… ma rascoleste,ma zguduie din temelii fiecare privire.ma atrage ca un magnet.imi opreste si-mi accelereaza bataile inimii in acelasi timp.e ca o lovitura-n moalele…inimii.mintea mea bolnava construieste ipoteze care se surpa ca niste castele de nisip la primul val.

sunt egoista.ce-i al meu e doar al meu si nu impart.asa si?

sunt distanta si rece.sa-l numim “mecanism de autoaparare”.mi-am calcat orgoliul in picioare de mult prea multe ori.mi-am trecut peste cuvant. mi-am inghitit propriul venin.am iertat.am uitat si am sters din memorie tot ce era putred.si la ce bun? ca tot “gunoiul” sa reia proportii uriase pan’ la sufocare.si m-am oprit.  poate m-am transformat in ceva bestie cu chip frumos si suflet murdar.nu-mi pasa.

“people never change”.well…they do.they really do! i did.

am obosit sa simt ca “lupt” cu morile de vant.si ce ma revolta si mai tare ca ma simt strasa in vartej ca si-un magnet.si ma zbat.cad.tind sa renunt si totusi nu.inca nu.corpul mi-e prea fraged si mintea inca, cruda ca sa ma conformez. am ales calea usoara si poate,totusi ce-a mai grea.sa plec.sa fug departe de tot.sa-mi uit “originile’,chiar limba si tara.sa plec spre mai bine.acolo unde nu se face “cum cred eu” ci “cum trebuie”,acolo unde obiectivismul nu e (inca) subiectiv. acolo unde unii nu suntem mai :egali: decat altii.acolo unde nu esti luatd e prost doar pentru ca “asa am avut chef”.punct. atat deocamdata.timpul mi-a expirat si ma afund iar in treburi cotidiene.mai e putin.atat de putin…

reveni.voi.

stii…de fiecare data cand aud asta ma gandesc instantaneu la el.and i’m…i’m soooooo falling in love with you.yes i am:D.

pe fundal se aude incet o muzica linistita…deschid ochii si ii ichid repede la loc.visam ca esti langa mine.si nu eram sigura. parca stiam ca nu esti,dar vroiam sa ma conving ca visez.am inchis ochii si te vad iar langa mine.oricum iti simt mirosul si acum.si apoi strang si mai tare in brate “ghemotocul” alb-albastru.inima incepe sa-mi bata si mai tare.ritmul muzicii se amplifica odata cu bataile inimii si ma simt ca si cum tu m-ai strange in brate.stiu ca nu esti.si nu e nimic ce-mi doresc mai mult decat sa ma trezesc iar langa tine.sa-ti sarut fruntea si sa te privesc cum dormi.sa ma infig in tine tremurand de frig, cautand caldura.tu sa-ti treci mana prin parul meu,iar cu cealalta sa-mi inconjori trupul.

si adorm asa,visand ca esti langa mine si brusc sunt trezita de alarma care suna de 10 minute fara sa se opreasca.gata. s-a dus visul meu.si nu vreau sa-l las.aman alarma si mai trag de timp.mai vreau sa stai aici.chiar daca totu-i doar in mintea mea…ma crezi nebuna asa-i?poate ca sunt.dar prefer sa fiu asa,nebuna.de iubire.pentru ca daca te intrebai…da.te iubesc.inca.te.mai iubesc.vezi tu…am incercat sa mi te scot din suflet.le-am facut pe toate.si nimic n-a functionat.kinda hurts.but still…

ploua.privesc stropii cum se preling usor pe sticla.se scurg in jos si altii in urmeaza.e ca un joc.cam asa se scrurg si gandurile mele.idei.vise.imagini.le astern pe hartie si apoi le imprastii intr-o clipa de luciditate.si iar cad.iar visez cu ochii deschisi si privirea fixata intr-un punct,in timp ce pasi marunti ma poarta de-alungul bulevardului.spre unde nici eu nu stiu.de fapt stiu.stiu perfect unde trebuie sa ajung.in bratele lui.acolo.dar am uitat drumul.sau poate el a plecat.nu stiu…

lacrimi mi se amesteca pe obraz cu stropi ce mi se izbesc de fata.se preling pe piele,trec de pometi,de barbie,si se duc in jos pe gat…fiori imi strabat apoi corpul si mi se face “pielea de gaina”.in castile mp3-ului rasuna aceeasi melodie uitata pe repeat.e ca un ecou.si eu…parca nu sunt aici.sunt doar un corp ce se misca de colo colo.caci in fond,gandurile mele-s departe.

ma simt ciudat.stari de euforie pun stapanire pe corpul meu si brusc cad intr-o melancolie ce i-ar strani invidia si lui Bacovia.o depresie oarecum nefondata.sau total nelalocul ei.si fara ca macar sa realizez euforia reapare.mi-am prierdut controlul sentimentelor inca din clipa aceea.atunci totul s-a rupt.si nimic n-a mai fost la fel.m-am cufundat intr-o nebunie dulce-amara.mi-am inabusit durerea astfel.in scurtele momente de luciditate realizez ca mi-as fi mai usor sa te urasc.din tot sufletul.dar ma complac sa te iubesc asa.sa-mi infig si mai adanc un cutit in piept.sa-l rasucesc pana la fund,sa-l scot si sa-l infig din nou….

to be continued

alerg in lume,ma zbat si incerc  sa-mi gasesc locul.caut si nu gasesc.caut senzatia aia pe care o aveam atunci cand… atunci cand ma tineai in brate.am lasat zeci de brate sa-mi inconjoare corpul,dar in zadar.am sarutat buze,am mangaiat obraji, am privit in ochi.nu am gasit.imi simt sufletul in mii de bucati.ma chinui si acum.inchid ochii si vad aceeasi imagine.te vad pe tine.da.imi apari in vise,simt uneori ca esti langa mine,mda…probabil incep sa innebunesc.nu esti.probabil ai uitat. de tot.ai trecut peste.

dorul…

“Virtutile lui sunt deosebite, cu adevarat imparatesti: e un cuvint tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpla compunere a lor; e un cuvint al deschiderii si totodata inchiderii unui orizont; unul al intimitatii cu departarile, al aflarii si cautarii; un cuvint al stiutului si nestiutului, al limitatiei si nelimitatiei, al concretului si abstractului, al atractiei de ceva determinat si al pierderii in ceva indeterminat. Are o splendida suveranitate in el, dar e un cuvint al inimii numai, si nu al gindului, dupa cum e un cuvint al visului, si nu intotdeauna al faptei.
… te poarta cind spre trecut, cind spre viitor, te incarca si de regrete si de speranta, iti face uneori de indurat insuportabilul, dar alteori de nesuferit ceea ce trebuie si e bine sa induri. A plecat de la durere si a scos tot ce putea din transfigurarea ei; dar nu a trecut de spirit, a ramas prins de suflet”-Constantin Noica

m-am oprit.imi aud bataile accelerate ale inimii si respiratia-mi sacadata.mi-am inclestat pumnii.am inchis ochii.

stropii reci ne dau fiori,ne dor,ni se izbesc de fata,se preling prin firele de par,pentru ca mai apoi sa cada pe umeri si pe spate si curg usor pe piele.stropii ne lipesc hainele de piele,ne intind rimelul,ne trezesc la viata…iubesc ploaia.sa stau in ploaie.iubesc sa stau in  ploaie cu el…

azi ploaia nu m-a curatat.picurii mici si reci s-au amestecat doar cu lacrimi sarate ce curgeau pe obraz,nu mi-au dat nici fiori si nici durerea n-au domolit-o….

am inghetat atunci cand te-am vazut in fata mea.lumea si timpul s-au orpit brusc.am incetat pentru o clipa sa mai respir.simteam ca-mi sare inima din piept…am strans din dinti,mi-am inclestat pumnii si abea m-am abtinut sa nu-ti sar in brate.simteam cum izbucnesc in plans…si te-ai apropiat de mine,mi-ai trecut mana prin par si mi-ai sarutat fruntea.inca iti simt buzele la mine pe frunte,si mana ta prin parul meu.si mii de fiori mi-au strabatut si inca imi strabat tot corpul.tremur si acum asa cum am inceput sa tremur cand ai plecat.si o tremur  inca mult timp de acum incolo.

am asteptat…oricat,si ai venit.ai plecat repede.in liniste.dar stiu ca te-ai fi intors si m-ai fi luat in brate,m-ai fi strans atat de tare pana cand n-as mai fi putut sa respir.si-apoi m-ai fi sarutat asa cum doar tu stii sa o faci…iar eu…ti-as fi soptit ca te iubesc…

sunt aici.am sa te astept…oricat.pentru ca te iubesc asa cum n-am crezut vreodata ca am sa o fac.pentru ca mi-e dor de tine.pentru ca m-as ghemui in tine.pentru ca vreau sa-ti tin capul in maini si sa te sarut,sa-ti musc incet buzele… pentru ca ai luat tot din mine si fara tine sunt goala.pentru ca …you’re all i have,all i want and all i need.you’re everything…

Daca vrei sa vezi,deschide-ti ochii.si daca  tu crezi ca ai vazut,mai priveste o data si inca de 1000 de ori.daca vrei sa vezi.